O ființă umană este liberă doar atunci când îi sunt respectate și apărate toate drepturile și libertățile fundamentale și când aceasta respectă și apără, la rândul ei, toate drepturile și libertățile fundamentale ale celorlalți.

Preambul

Partidul Oamenilor Liberi POL s-a născut la Tîrgu-Mureș, dintr-un grup activ civic anterior, a cărui rezultat cel mai notabil a fost provocarea liberalizării vieții politice din România. Formațiunea s-a născut dintr-o nevoie locală și și-a propus să devină principala forță politică regională, care să reprezinte interesele comunităților din Transilvania, urmând prezentul program politic.

Plecând de la crezul central al Partidului Oamenilor Liberi POL și de la obiectivul de afirmare regională, proiectul politic propus la alegerile parlamentare din 2016 se axează pe trei piloni:

  • Dezvoltarea democrației locale
  • Dinamica și armonia societății
  • Omul și valorile fundamentale

I. Dezvoltarea democrației locale

1. Descentralizarea fiscală (studiul complet aici)

  • Păstrarea actualei structuri administrativ-teritoriale bazată pe județe, cu o administrație realmente descentralizată.
  • Aducerea deciziei politico-administrative și a instituțiilor cât mai aproape de cetățean.
  • Modificarea Constituției pentru a include explicații detaliate legate de descentralizare şi pentru evitarea interpretărilor.
  • Inversarea sistemului de distribuire a fondurilor publice, astfel încât comunitățile locale să fie primii beneficiari în urma colectării taxelor și impozitelor, nu instituțiile centrale care distribuie fondurile în teritoriu.
  • Introducerea principiului de independență financiară a primăriilor.

2. Digitalizare, transparentizare, guvernare participativă

  • Digitalizarea și accesibilizarea tuturor informațiilor de interes public.
  • Armonizarea legislației pentru accesibilizarea semnăturii digitale, arhivării electronice şi a notarului electronic
  • Reducerea la minim a procedurilor birocratice, folosind instrumente online.
  • Utilizarea mijloacelor digitale pentru transparentizarea proceselor legislative și administrative.
  • Educarea și încurajarea mediului civic (cetățeni, ONG-uri) pentru participarea la procesul legislativ, în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale.
  • Dezvoltarea de instrumente on-line pentru bugetare și guvernare participativă.
  • Transparentizarea, digitalizarea și adoptarea unui model de bună practică în domeniul achizițiilor publice.
  • Reducerea numărului de ministere din administrația centrală la maxim 7, pe modelul elvețian, ca o consecință a descentralizării.
  • Formarea guvernului, proporțional, prin oglindirea situației politice din Parlament.

3. Reforma electorală (Studii complete aici)

  • Reforma reală a legislației partidelor și finanțării partidelor în concordanță cu modelele de bună-practică vest europene.
  • Eliminarea obstacolelor pentru participarea la viața politică și încurajarea apariției de grupuri civice active politic sau partide noi.
  • Digitalizarea și oferirea variantei de vot electronic în toate procesele electorale.
  • Eliminarea pragului electoral în toate tipurile de alegeri.
  • Restrângerea imunității parlamentare doar la declarații politice.

4. Respectarea Declarației de la Alba Iulia, din 1918

5. Descentralizarea instituțiilor centrale

  • Relocarea și/sau stabilirea sediilor centrale ale instituțiilor publice naționale existente/nou înființate în diferite zone ale țării.

II. Dinamica și armonia societății

1. Educația – prioritate pe termen scurt și mediu

  • Debirocratizarea școlilor și a procesului educațional prin digitalizare. (Studiul complet aici)
  • Investiții masive în baza materială și dotarea școlilor, conform nevoilor erei digitale.
  • Descentralizarea educației și aducerea deciziilor importante în comunitate (de ex: încadrarea/promovarea cadrelor didactice de către consiliile de administrație ale unităților de învățământ).
  • Asigurarea unei veritabile calități a actului educațional prin creșterea gradului de concurență între unitățile de învățământ, liberalizarea sistemului de educație, promovarea drepturilor părinților și ale elevilor, finanțarea transparentă și directă a beneficiarilor educației (principiul „finanțarea urmează elevul”).
  • Eliminarea titularizării cadrelor didactice și angajarea/promovarea profesorilor pe criterii profesionale.

2. Echilibrarea poziției actorilor și a finanțării din Sănătate

  • Garantarea autonomiei celor trei mari piloni: Ministerul Sănătăţii, case de asigurări, furnizori de servicii.
  • Liberalizarea pieței asigurărilor medicale.
  • Liberalizarea pieței serviciilor medicale, inclusiv urgențele.
  • Recalcularea tarifelor medii pe caz ponderat, plecând de la analiza reală a serviciilor, același act medical urmând să fie plătit egal.
  • Asigurarea tuturor categoriilor de pacienți prin contribuție la FNUASS, nu prin scutire. Cazurile sociale să fie asigurate de la bugetul de stat.
  • Redefinirea listei de servicii oferite prin asigurarea medicală obligatorie.

3. Echitate socială

  • Prioritate zero – strategia de incluziune socială și eradicarea sărăciei.
  • Garantarea egalității în drepturi și dezvoltarea de programe de incluziune socială pentru persoanele provenind din grupuri defavorizate.
  • Garantarea și respectarea drepturilor minorităților etnice, sexuale sau de oricare altă natură, așa cum sunt ele prevăzute în tratatele internaționale ratificate de România.
  • Reanalizarea sistemului de beneficii sociale și corelarea cu sistemul de servicii sociale.
  • Necesitatea imperioasă de debirocratizare a acordării de beneficii sociale.
  • Analiza încrucișată a bazelor de date locale și naționale, pentru a exclude primirea de beneficii prin nedeclararea de venituri.
  • Implementarea conceptului de flexi-securitate, adică trecerea cât mai simplă de la statutul de beneficiar de servicii sociale la cea de contributor la sistemul de asistență socială și invers.
  • Implementarea și în sistemul de asistență socială a principiului „banii urmează beneficiarul”.
  • Renunţarea la conceptul de „pensie specială” și aplicarea principiului contributivității pentru toate categoriile de angajați.
  • Reanalizarea sistemului public de pensii cu optimizarea și acordarea de facilități pentru creșterea pilonului II și III de pensii private.
  • Promovarea de politici pentru creare de locuri de muncă și facilitarea angajării în muncă. Principii similare de obținere de beneficii sociale pentru șomerii înregistrați, ca și pentru cei neînregistrați.

4. Repoziționarea Statului în Sport

  • Ieșirea instituțiilor Statului din cluburile sportive și finanțarea după reguli echitabile a sportului din comunități.
  • Interzicerea finanțării de la Stat a oricărui tip de activitate sportivă de performanță.
  • Finanțarea sportului școlar și sportului de masă.
  • Investiții în baza sportivă școlară și facilitățile/bazele sportive pentru sportul de masă.

5. Economia de piață funcțională

  • Încurajarea și garantarea competiției economice corecte, nedeformate de intervenția directă a Statului ca jucător pe piață.
  • Reducerea poverii fiscale pe muncă, situată în prezent la un nivel foarte înalt în context european și, mai ales, în raport cu gradul de dezvoltare al economiei românești.
  • Debirocratizarea administrației publice, cu precădere în sectoarele unde România ocupă un loc codaș în clasamentele internaționale (autorizațile de construire, accesul la utilități, înregistrarea proprietății etc.)
  • Instituirea principiului echilibrului bugetar în actul de guvernare (legiferarea interzicerii deficitului bugetar), pentru a stopa creșterea datoriei publice.
  • Eliminarea discriminărilor generate de scutiri de la plata unor impozite și fixarea unei cote unice de impozitare de 15%.

6. Cercetare fundamentală

  • Sprijinirea proiectelor de cercetare fundamentală majore cu investiții din fonduri europene, cofinanțate parțial din fondurile statului român și cu participarea unor specialiști străini recunoscuți, capabili să asigure transferul de cunoștințe pentru pregătirea viitorilor specialiști români în respectivele domenii de cercetare (exemplu de bună practică – proiectul Extreme Light Infrastructure de la Măgurele).
  • Focalizarea eforturilor spre cercetarea aplicată, în domenii în care există deja specialiști de valoare și/sau o industrie relativ bine dezvoltată (IT, pharma etc.). Cercetare în domeniul ITC, a nanotehnologiilor, cu aplicații medicale și farmaceutice etc.
  • Susținerea parteneriatului public-privat, având mediul privat atât ca o sursă complementară/alternativă de finanțare, cât și ca beneficiar al implementării acestor rezultate ale cercetarii.
  • Orientarea spre rezultate imediate și direct aplicabile – patente, brevete, transfer de know-how etc.

III. Omul și valorile fundamentale

1. Promovarea dreptului la viață

  • Garantarea prin legi organice a dreptului la un mediu de viață sănătos, interzicând activitățile economice care la nivel academic au fost dovedite ca având impact negativ asupra sănătății publice.
  • Promovarea și garantarea dreptului la o viață decentă, prin redefinirea relației sociale stat-cetățean astfel încât cetățeanul să tindă spre independența față de Stat și resursele publice.

2. Redefinirea familiei și laicizarea Statului

  • Asigurarea tratamentului egal al persoanelor în fața legii, indiferent de etnie, rasă, orientare sexuală etc. în privința căsătoriei recunoscute de Stat. (parteneriat civil)
  • Delimitarea clară a cultelor religioase de formalitățile de stare civilă care generează implicații legale.
  • Delimitarea clară de cultele religioase și garantarea astfel a caracterului laic al Statului, prin stoparea finanțării din fonduri publice a cultelor religioase, simultan cu rezolvarea diferendelor privind proprietățile Bisericilor.
  • Finanțarea cultelor religioase recunoscute cu o cotă de 0,2% din venit, prin declarația fiecărui credincios de apartenență la respectivul cult.

3. Întărirea unor drepturi fundamentale șubrezite prin legi

  • Redefinirea dreptului la informare corectă și îmbunătățirea legislației în domeniu pentru acces real la informațiile publice.
  • Garantarea deptulului la adunări publice și eliminarea posibilităților de abuz ale instituțiilor de ordine publică.
  • Regândirea dreptului la liberă exprimare și debirocratizarea modalităților de accedere și menținere în spațiu public a instituțiilor media.
  • Garanții suplimentare de păstrare a dreptului la viață privată și a secretului corespondenței în mediul online, împotriva tendințelor instituțiilor Statului de introducere a unei legislații de tip big-brother.

 

 

_________

Notă: Proiectul a fost aprobat în forma inițială în data de 26 septembrie 2016, însă a fost completat ulterior, forma finală fiind votată în data de 10 octombrie 2016.