Un prilej anual de a învăţa istoria locală. Fără chermeze şi concerte.

În şedinţa ordinară a Consiliului Local Tîrgu Mureş, din data de 26 septembrie 2017, a fost aprobat proiectul meu de hotărâre privind stabilirea datei de 29 aprilie drept Ziua Urbei – A Város Napja. În această zi vor fi organizate exclusiv manifestări educaţionale şi ştiinţifice, care să ducă la o mai bună cunoaştere a istoriei oraşului. Sunt vizaţi în primul rând copiii şi tinerii, dar şi persoanele mai în vârstă care nu au avut până acum acces la asemenea informaţii. Iată care au fost argumentele mele pentru stabilirea acestei zile, prezentate în expunerea de motive a proiectului de hotărâre:

Deoarece până acum, la Tîrgu Mureş, nu a fost stabilită nicio zi aniversară, care să aibă legătură directă cu istoria acestui municipiu, consider că ar fi oportună stabilirea unei date exacte pentru aceasta. În istoria oraşului există consemnate puţine date fixe (deci nu ani sau perioade), în care să fi avut loc un eveniment important pentru toţi locuitorii, indiferent de etnie, iar una dintre acestea este 29 aprilie 1616. Din discuţiile pe care le-am purtat cu mai mulţi istorici, printre care Prof. Univ. Dr. Cornel Sigmirean şi Spielmann Sebestyén Mihály, toţi au considerat această dată ca fiind cea mai potrivită pentru un asemnea deziderat.

În data de 29 aprilie 1616, prin hotărârea principelui Transilvaniei, Gábor Bethlen, ca semn al recunoașterii vitejiei și credinței locuitorilor săi, așezarea a fost declarată „oraș liber regesc”, privilegiu care îi permitea să dețină armată proprie, precum şi dreptul de a avea propria instanță de judecată, independentă de autoritatea Scaunului Mureș. Prin documentul din 29 aprilie 1616, Tîrgu Mureș a dobândit o mai mare libertate politică și juridică, fapt ce a contribuit la dezvoltarea economică a urbei și la creșterea populației, care în anul 1620 avea circa 2500 de locuitori. Noul statut de oraș liber regesc a făcut din Tîrgu Mureș unul din cele mai importante orașe ale Transilvaniei, fapt ce a atras bunăstare și demnitate, notorietate și glorie.

Din aceeaşi zi de 29 aprilie 1616 localitatea se numeşte Marosvásárhelyi (Tîrgu Mureş), renunţându-se la numele de atunci Székelyvásárhely (Tîrgu Secuiesc). Dispariţia de la începutul numelui a cuvântului „székely” este semnificativă, punctează ruperea definitivă de autoritatea administraţiei scăunale şi dobândirea deplină a autonomiei administrative, fiscale şi juridice. Orașului i s-a acordat tot atunci sigiliul autentic cu textul: „Sigilium civitatis Marosvasarhely 1616”. „Îi rămâne pe mai departe vechea emblemă: un braț de om, tăiat la umăr și îmbrăcat în armură, care ține o sabie înfiptă într-un cap de urs și o inimă”, se arăta în diplomă.

Diploma privilegială emisă de principele Gábor Bethlen însumează şi încoronează năzuinţele „medievale” ale locuitorilor de a intra în grupul de elită al oraşelor transilvănene. Prin statutul primit oraşul a devenit mai atrăgător pentru mulţi meşteri, negustori, iar, ulterior, pentru medici, jurişti, profesori etc. Structurile sociale şi de producţie născute în acea perioadă s-au perpetuat până la finele primului război mondial, generând un climat de dezvoltare lent dar constant, care au condus la avântul industrial din perioada dualistă şi, mai apoi, la cel economic şi demografic de la începutul secolului XX, când Tîrgu Mureş a ajuns al patrulea centru urban al Transilvaniei istorice.”

Radu Bălaş,

consilier local al municipiului Tîrgu Mureş

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>