Încă un subiect fără legătură cu viața din oraș
Știam că PNLUDMRPSD, această structură la comanda orașului e interesată de: pacea mondială, călătorii prin lume, impresariat artistic și sportiv, cârciumi și legumicultură. Când am crezut că le-am văzut pe toate, iată că vine un proiect de finanțare a cercetării. Da, ați auzit bine, a cercetării. Proiect inițiat de Theodora Benedek, PNL.
Ce înseamnă finanțarea cercetării?
Pentru cei care nu sunt familiarizați cu acest subiect, explicăm pe scurt caracteristicile finanțării cercetării. Finanțarea în cercetare este cea mai de risc finanțare posibilă. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că banii dați pe cercetare au o rată de recuperare imprevizibilă. Sau cu alte cuvinte, din 1000 de proiecte, poate 999 nu aduc nimic folositor economic dar unul aduce foloase. Aceste foloase întrec cheltuielile cu cele 999 de proiecte fără rezultat economic. Procentele sunt orientative. Cert este că finanțarea cercetării are alte reguli față de finanțarea unor parcări supraetajate de exemplu. La parcări calculezi un preț, plătești un constructor, iar la sfârșitul proiectului ai parcările. Ca să explic printr-o analogie, în cazul cercetării, e ca și cum ai juca la o loterie „bună”. Pierzi cu 999 de bilete a 10 lei, adică pierzi 9990 de lei, dar la biletul cu numărul 1000 câștigi 30,000 de lei (de trei ori mai mult decât pierderile). Cum te asiguri că la biletul 1000 câștigi totuși 30000 de lei și nu 500 sau iar zero? Simplu: prin selectarea exigentă a cercetătorilor și obținerea de Proprietate Intelectuală (brevete) pe munca lor. De aceea în universitățile de top nu vezi rude, slujbele sunt promovate în multe reviste internaționale iar fiecare universitate are birou de brevete. Rolul biroului de brevete universitar este de a obține brevete pentru rezultatele brevetabile și de a pune bazele unor firme pe baza acestor brevete. E o discuție mai lungă potrivită pentru altă dată. Deocamdată să țineți minte asta: pentru ca cercetarea să aducă valoare economică trebuie investiți bani mulți, mulți ani, în oameni foarte buni susținuți de o birocrație eficientă. Minimumul unei burse de cercetare este cam 150000 euro. Cu acești bani poți plăti un doctorand și consumabile timp de trei ani, în ipoteza că are instrumentele de laborator.
O floare și doi grădinari. Unii plătesc iar alții beneficiază?
Prima ciudățenie din proiectul propus de doamna Benedek este existența a trei entități: Primăria, Partenerul și Beneficiarul. Primăria și Partenerul finanțează fiecare câte 50% din valoarea proiectului. Cităm din document: „Beneficiarul proiectului nu poate fi același cu partenerul finanțator și nu poate fi asociat cu acesta în alte forme de organizare”. Asta e ca și cum Primăria și UMFTS ar plăti fiecare câte 50% dintr-un proiect de care va beneficia Sandoz. Chiar nu are nici o logică această configurație. Oare a făcut doamna Benedek copy-paste dintr-un model de finanțare colaborativă academic-industrială și au rămas aceste entități care aici nu au nici o logică? Nu știm.
Cercetare din bani de buzunar
Altă ciudățenie e valoare sumelor alocate. Sumele sunt foarte mici pentru proiecte de cercetare. Proiectele de categoria 1, Competitivitate, au o valoare de 50000 de RON, finanțare din partea primăriei de 25000 RON, iar proiectele din categoria 2, Promovare, au o valoare de 25000 RON/proiect, finanțare din partea primăriei de 12500 RON. Citind cheltuielile eligibile, ne apucă râsul: salarii, consumabile, echipamente. Din acești bani, nu prea poți să cumperi mare lucru. Un aparat de microcalorimetrie (MicroCal PEAQ-ITC) este cam la 125000$, nici amortizarea pe jumătate de an nu poți să o acoperi cu 6000 euro.
Cercetare sau plimbare?
Partea interesantă este că proiectele Promovare au ca scop declarat aducerea de specialiști la evenimente în Tîrgu Mureș și ducerea de specialiști din Tîrgu Mureș în străinătate. Cităm din document: „Acest tip de proiecte se va adresa atragerii de specialiști de renume pe plan internațional pentru a participa la evenimente organizate în Municipiul Târgu Mureș (mese rotunde, ateliere de lucru, workshop-uri, conferințe), și la vizite de lucru în vederea instruirii cercetătorilor și specialiștilor din Târgu Mureș în domeniile lor de expertiză.” Proiectele tip Promovare sunt practic proiecte pentru deplasări externe. Cheltuielile cu deplasările apar a nu fi eligibile la proiectele Competitivitate, însă apar în mod misterios în tabelul cu cheltuieli eligibile la proiectele de tip Competitivitate. Vor fi plătite deplasările din cadrul proiectelor de tip Competitivitate? Nu ne e clar.
Cine va evalua?
Deoarece angajații primăriei nu pot evalua un proiect științific, va fi nevoie de evaluatori externi. Cităm din document: „Evaluarea de specialitate (relevanța științifică) – se va face de către o comisie de minim 2 evaluatori externi, experți în tematica proiectului. […] În vederea constituirii unei baze de date de evaluatori externi, orice persoană interesată se poate înscrie prin depunerea unei scrisori de intenție electronic sau în scris, la registratură, în urma unei invitații care va fi publicată online pe site-ul primăriei.” Serios, chiar crede cineva că cercetători din țară se va oferi voluntar în baza de date a primăriei Tîrgu Mureș? Să petreacă ore în șir evaluând proiecte de nici 10000 euro?
De ce atâta grabă?
Calendarul competiției e uluitor: candidații au două săptămâni pentru depunerea proiectelor, iar evaluarea va dura două săptămâni! Nu glumim, aici e calendarul competiției. Greșeala de editare nu ne aparține.
|
16 noiembrie 2018 |
Publicarea pe site a anunțului competițiEi și a ghidului solicitantului |
| 3 decembrie 2018 | Depunerea proiectelor |
| 5 decembrie 2018 | Afișarea rezultatelor evaluării eligibilității administrative |
| 19 decembrie 2018 | Afișarea rezultatelor procesului de evaluare științifică |
| 21 decembrie 2018 | Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor |
| 21 decembrie 2018 – 15 ianuarie 2019 | Semnarea contractelor de finanțare |
Bani aruncați pripit pe fereastră
În cel mai bun caz aceste finanțări vor fi bani aruncați pe fereastră, în cel mai rău caz vor fi bani dedicați pentru deplasări în străinătate pentru unii cercetători care tocmai au intrat pe pagina web a primăriei Tîrgu Mureș după 16 noiembrie, căutând finanțare. Aparent 375000 de lei nu e mult, însă vorba lui Paul Krugman: „cateva sute de mii aici, câteva sute de mii acolo și în curând vorbim de bani mulți.” Cum un loc de parcare într-o parcare supraterană costa undeva între 7000 și 15000 de euro (în funcție de cine o plătește) putem spune că primăria e pregătită să irosească banii pe 6-12 locuri de parcare într-o posibilă parcare supraterană. Parcare care încă nu există la noi în oraș.
Despre autor:
Adrian Mureșan este parte a grupului POL de cercetare inovare. Adrian e doctor în fizică din 2003, cu o teză făcută în laboratorul lui Ka Yee Lee de la University of Chicago. Adrian Mureșan, la vremea respectivă Friesland Foods Research și Jerry Heng de la Imperial College London au câștigat în 2008 un grant de la BBSRC (British Biological Research Council) pentru un proiect din domeniul lactozei farmaceutice. Adrian are articole în domeniile polimerilor smectici, tranzițiilor de fază în bistrați de lipide, peptidelor antimicrobiene, lactoză pentru inhalare, agregarea proteinei beta-amyloid, cea care produce maladia Alzheimer. Articolele sale au fost publicate în jurnale științifice de mare impact, precum Proceedings of the National Academy of Sciences, sau Journal of Physical Chemistry.